Conjugation of instălui
to install Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | instălui |
| tu | instălui |
| el / ea | instăluie |
| noi | instăluim |
| voi | instăluiți |
| ei / ele | instăluie |
Imperfect
| eu | instăluiam |
| tu | instăluiai |
| el / ea | instăluia |
| noi | instăluiam |
| voi | instăluiați |
| ei / ele | instăluiau |
Perfectul simplu
| eu | instăluii |
| tu | instăluiși |
| el / ea | instălui |
| noi | instăluirăm |
| voi | instăluirăți |
| ei / ele | instăluiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | instăluisem |
| tu | instăluiseși |
| el / ea | instăluise |
| noi | instăluiserăm |
| voi | instăluiserăți |
| ei / ele | instăluiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să instălui |
| tu | să instălui |
| el / ea | să instăluie |
| noi | să instăluim |
| voi | să instăluiți |
| ei / ele | să instăluie |
Imperativ
Afirmativ
| tu | instăluie |
| voi | instăluiți |
Negativ
| tu | nu nu instălui |
| voi | nu nu instăluiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a instălui |
Gerunziu
| — | instăluind |
Participiu
| — | instăluit |