Conjugation of inspira
to inspire (infuse with a particular emotion) Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | inspir |
| tu | inspiri |
| el / ea | inspiră |
| noi | inspirăm |
| voi | inspirați |
| ei / ele | inspiră |
Imperfect
| eu | inspiram |
| tu | inspirai |
| el / ea | inspira |
| noi | inspiram |
| voi | inspirați |
| ei / ele | inspirau |
Perfectul simplu
| eu | inspirai |
| tu | inspirași |
| el / ea | inspiră |
| noi | inspirarăm |
| voi | inspirarăți |
| ei / ele | inspirară |
Mai mult ca perfectul
| eu | inspirasem |
| tu | inspiraseși |
| el / ea | inspirase |
| noi | inspiraserăm |
| voi | inspiraserăți |
| ei / ele | inspiraseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să inspir |
| tu | să inspiri |
| el / ea | să inspire |
| noi | să inspirăm |
| voi | să inspirați |
| ei / ele | să inspire |
Imperativ
Afirmativ
| tu | inspiră |
| voi | inspirați |
Negativ
| tu | nu nu inspira |
| voi | nu nu inspirați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a inspira |
Gerunziu
| — | inspirând |
Participiu
| — | inspirat |