Conjugation of fornica
to fornicate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | fornic |
| tu | fornici |
| el / ea | fornică |
| noi | fornicăm |
| voi | fornicați |
| ei / ele | fornică |
Imperfect
| eu | fornicam |
| tu | fornicai |
| el / ea | fornica |
| noi | fornicam |
| voi | fornicați |
| ei / ele | fornicau |
Perfectul simplu
| eu | fornicai |
| tu | fornicași |
| el / ea | fornică |
| noi | fornicarăm |
| voi | fornicarăți |
| ei / ele | fornicară |
Mai mult ca perfectul
| eu | fornicasem |
| tu | fornicaseși |
| el / ea | fornicase |
| noi | fornicaserăm |
| voi | fornicaserăți |
| ei / ele | fornicaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să fornic |
| tu | să fornici |
| el / ea | să fornice |
| noi | să fornicăm |
| voi | să fornicați |
| ei / ele | să fornice |
Imperativ
Afirmativ
| tu | fornică |
| voi | fornicați |
Negativ
| tu | nu nu fornica |
| voi | nu nu fornicați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a fornica |
Gerunziu
| — | fornicând |
Participiu
| — | fornicat |