Conjugation of dirigui
to drive, lead, direct Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | diriguiesc |
| tu | diriguiești |
| el / ea | diriguiește |
| noi | diriguim |
| voi | diriguiți |
| ei / ele | diriguiesc |
Imperfect
| eu | diriguiam |
| tu | diriguiai |
| el / ea | diriguia |
| noi | diriguiam |
| voi | diriguiați |
| ei / ele | diriguiau |
Perfectul simplu
| eu | diriguii |
| tu | diriguiși |
| el / ea | dirigui |
| noi | diriguirăm |
| voi | diriguirăți |
| ei / ele | diriguiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | diriguisem |
| tu | diriguiseși |
| el / ea | diriguise |
| noi | diriguiserăm |
| voi | diriguiserăți |
| ei / ele | diriguiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să diriguiesc |
| tu | să diriguiești |
| el / ea | să diriguiască |
| noi | să diriguim |
| voi | să diriguiți |
| ei / ele | să diriguiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | diriguiește |
| voi | diriguiți |
Negativ
| tu | nu nu dirigui |
| voi | nu nu diriguiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a dirigui |
Gerunziu
| — | diriguind |
Participiu
| — | diriguit |