Conjugation of dezmăța
to live unrestrained, licentiously or in libertinage Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | dezmăț |
| tu | dezmeți |
| el / ea | dezmață |
| noi | dezmățăm |
| voi | dezmățați |
| ei / ele | dezmață |
Imperfect
| eu | dezmățam |
| tu | dezmățai |
| el / ea | dezmăța |
| noi | dezmățam |
| voi | dezmățați |
| ei / ele | dezmățau |
Perfectul simplu
| eu | dezmățai |
| tu | dezmățași |
| el / ea | dezmăță |
| noi | dezmățarăm |
| voi | dezmățarăți |
| ei / ele | dezmățară |
Mai mult ca perfectul
| eu | dezmățasem |
| tu | dezmățaseși |
| el / ea | dezmățase |
| noi | dezmățaserăm |
| voi | dezmățaserăți |
| ei / ele | dezmățaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să dezmăț |
| tu | să dezmeți |
| el / ea | să dezmețe |
| noi | să dezmățăm |
| voi | să dezmățați |
| ei / ele | să dezmețe |
Imperativ
Afirmativ
| tu | dezmață |
| voi | dezmățați |
Negativ
| tu | nu nu dezmăța |
| voi | nu nu dezmățați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a dezmăța |
Gerunziu
| — | dezmățând |
Participiu
| — | dezmățat |