Conjugation of cuhuci
to cough Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | cuhucesc |
| tu | cuhucești |
| el / ea | cuhucește |
| noi | cuhucim |
| voi | cuhuciți |
| ei / ele | cuhucesc |
Imperfect
| eu | cuhuceam |
| tu | cuhuceai |
| el / ea | cuhucea |
| noi | cuhuceam |
| voi | cuhuceați |
| ei / ele | cuhuceau |
Perfectul simplu
| eu | cuhucii |
| tu | cuhuciși |
| el / ea | cuhuci |
| noi | cuhucirăm |
| voi | cuhucirăți |
| ei / ele | cuhuciră |
Mai mult ca perfectul
| eu | cuhucisem |
| tu | cuhuciseși |
| el / ea | cuhucise |
| noi | cuhuciserăm |
| voi | cuhuciserăți |
| ei / ele | cuhuciseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să cuhucesc |
| tu | să cuhucești |
| el / ea | să cuhucească |
| noi | să cuhucim |
| voi | să cuhuciți |
| ei / ele | să cuhucească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | cuhucește |
| voi | cuhuciți |
Negativ
| tu | nu nu cuhuci |
| voi | nu nu cuhuciți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a cuhuci |
Gerunziu
| — | cuhucind |
Participiu
| — | cuhucit |