Conjugation of contrapune
to contrast Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | contrapun |
| tu | contrapui |
| el / ea | contrapune |
| noi | contrapunem |
| voi | contrapuneți |
| ei / ele | contrapun |
Imperfect
| eu | contrapuneam |
| tu | contrapuneai |
| el / ea | contrapunea |
| noi | contrapuneam |
| voi | contrapuneați |
| ei / ele | contrapuneau |
Perfectul simplu
| eu | contrapusei |
| tu | contrapuseși |
| el / ea | contrapuse |
| noi | contrapuserăm |
| voi | contrapuserăți |
| ei / ele | contrapuseră |
Mai mult ca perfectul
| eu | contrapusesem |
| tu | contrapuseseși |
| el / ea | contrapusese |
| noi | contrapuseserăm |
| voi | contrapuseserăți |
| ei / ele | contrapuseseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să contrapun |
| tu | să contrapui |
| el / ea | să contrapună |
| noi | să contrapunem |
| voi | să contrapuneți |
| ei / ele | să contrapună |
Imperativ
Afirmativ
| tu | contrapune |
| voi | contrapuneți |
Negativ
| tu | nu nu contrapune |
| voi | nu nu contrapuneți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a contrapune |
Gerunziu
| — | contrapunând |
Participiu
| — | contrapus |