Conjugation of constela
to constellate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | constelez |
| tu | constelezi |
| el / ea | constelează |
| noi | constelăm |
| voi | constelați |
| ei / ele | constelează |
Imperfect
| eu | constelam |
| tu | constelai |
| el / ea | constela |
| noi | constelam |
| voi | constelați |
| ei / ele | constelau |
Perfectul simplu
| eu | constelai |
| tu | constelași |
| el / ea | constelă |
| noi | constelarăm |
| voi | constelarăți |
| ei / ele | constelară |
Mai mult ca perfectul
| eu | constelasem |
| tu | constelaseși |
| el / ea | constelase |
| noi | constelaserăm |
| voi | constelaserăți |
| ei / ele | constelaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să constelez |
| tu | să constelezi |
| el / ea | să consteleze |
| noi | să constelăm |
| voi | să constelați |
| ei / ele | să consteleze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | constelează |
| voi | constelați |
Negativ
| tu | nu nu constela |
| voi | nu nu constelați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a constela |
Gerunziu
| — | constelând |
Participiu
| — | constelat |