Conjugation of ciobăni
to be a shepherd Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | ciobănesc |
| tu | ciobănești |
| el / ea | ciobănește |
| noi | ciobănim |
| voi | ciobăniți |
| ei / ele | ciobănesc |
Imperfect
| eu | ciobăneam |
| tu | ciobăneai |
| el / ea | ciobănea |
| noi | ciobăneam |
| voi | ciobăneați |
| ei / ele | ciobăneau |
Perfectul simplu
| eu | ciobănii |
| tu | ciobăniși |
| el / ea | ciobăni |
| noi | ciobănirăm |
| voi | ciobănirăți |
| ei / ele | ciobăniră |
Mai mult ca perfectul
| eu | ciobănisem |
| tu | ciobăniseși |
| el / ea | ciobănise |
| noi | ciobăniserăm |
| voi | ciobăniserăți |
| ei / ele | ciobăniseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să ciobănesc |
| tu | să ciobănești |
| el / ea | să ciobănească |
| noi | să ciobănim |
| voi | să ciobăniți |
| ei / ele | să ciobănească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | ciobănește |
| voi | ciobăniți |
Negativ
| tu | nu nu ciobăni |
| voi | nu nu ciobăniți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a ciobăni |
Gerunziu
| — | ciobănind |
Participiu
| — | ciobănit |