Conjugation of căpăta
to obtain, acquire, get, earn Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | capăt |
| tu | capeți |
| el / ea | capătă |
| noi | căpătăm |
| voi | căpătați |
| ei / ele | capătă |
Imperfect
| eu | căpătam |
| tu | căpătai |
| el / ea | căpăta |
| noi | căpătam |
| voi | căpătați |
| ei / ele | căpătau |
Perfectul simplu
| eu | căpătai |
| tu | căpătași |
| el / ea | căpătă |
| noi | căpătarăm |
| voi | căpătarăți |
| ei / ele | căpătară |
Mai mult ca perfectul
| eu | căpătasem |
| tu | căpătaseși |
| el / ea | căpătase |
| noi | căpătaserăm |
| voi | căpătaserăți |
| ei / ele | căpătaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să capăt |
| tu | să capeți |
| el / ea | să capete |
| noi | să căpătăm |
| voi | să căpătați |
| ei / ele | să capete |
Imperativ
Afirmativ
| tu | capătă |
| voi | căpătați |
Negativ
| tu | nu nu căpăta |
| voi | nu nu căpătați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a căpăta |
Gerunziu
| — | căpătând |
Participiu
| — | căpătat |