Conjugation of burzului
to get angry (with someone) Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | burzuluiesc |
| tu | burzuluiești |
| el / ea | burzuluiește |
| noi | burzuluim |
| voi | burzuluiți |
| ei / ele | burzuluiesc |
Imperfect
| eu | burzuluiam |
| tu | burzuluiai |
| el / ea | burzuluia |
| noi | burzuluiam |
| voi | burzuluiați |
| ei / ele | burzuluiau |
Perfectul simplu
| eu | burzuluii |
| tu | burzuluiși |
| el / ea | burzului |
| noi | burzuluirăm |
| voi | burzuluirăți |
| ei / ele | burzuluiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | burzuluisem |
| tu | burzuluiseși |
| el / ea | burzuluise |
| noi | burzuluiserăm |
| voi | burzuluiserăți |
| ei / ele | burzuluiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să burzuluiesc |
| tu | să burzuluiești |
| el / ea | să burzuluiască |
| noi | să burzuluim |
| voi | să burzuluiți |
| ei / ele | să burzuluiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | burzuluiește |
| voi | burzuluiți |
Negativ
| tu | nu nu burzului |
| voi | nu nu burzuluiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a burzului |
Gerunziu
| — | burzuluind |
Participiu
| — | burzuluit |