Conjugation of buda
buˈdato express dissatisfaction by displaying an indifferent or sulky attitude Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | budez |
| tu | budezi |
| el / ea | budează |
| noi | budăm |
| voi | budați |
| ei / ele | budează |
Imperfect
| eu | budam |
| tu | budai |
| el / ea | buda |
| noi | budam |
| voi | budați |
| ei / ele | budau |
Perfectul simplu
| eu | budai |
| tu | budași |
| el / ea | budă |
| noi | budarăm |
| voi | budarăți |
| ei / ele | budară |
Mai mult ca perfectul
| eu | budasem |
| tu | budaseși |
| el / ea | budase |
| noi | budaserăm |
| voi | budaserăți |
| ei / ele | budaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să budez |
| tu | să budezi |
| el / ea | să budeze |
| noi | să budăm |
| voi | să budați |
| ei / ele | să budeze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | budează |
| voi | budați |
Negativ
| tu | nu nu buda |
| voi | nu nu budați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a buda |
Gerunziu
| — | budând |
Participiu
| — | budat |