Conjugation of autoimita
to self-imitate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | autoimit |
| tu | autoimiți |
| el / ea | autoimită |
| noi | autoimităm |
| voi | autoimitați |
| ei / ele | autoimită |
Imperfect
| eu | autoimitam |
| tu | autoimitai |
| el / ea | autoimita |
| noi | autoimitam |
| voi | autoimitați |
| ei / ele | autoimitau |
Perfectul simplu
| eu | autoimitai |
| tu | autoimitași |
| el / ea | autoimită |
| noi | autoimitarăm |
| voi | autoimitarăți |
| ei / ele | autoimitară |
Mai mult ca perfectul
| eu | autoimitasem |
| tu | autoimitaseși |
| el / ea | autoimitase |
| noi | autoimitaserăm |
| voi | autoimitaserăți |
| ei / ele | autoimitaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să autoimit |
| tu | să autoimiți |
| el / ea | să autoimite |
| noi | să autoimităm |
| voi | să autoimitați |
| ei / ele | să autoimite |
Imperativ
Afirmativ
| tu | autoimită |
| voi | autoimitați |
Negativ
| tu | nu nu autoimita |
| voi | nu nu autoimitați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a autoimita |
Gerunziu
| — | autoimitând |
Participiu
| — | autoimitat |