Conjugation of șontâcăi
to halt, hitch (move interruptedly with halts and jerks) Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | șontâcăiesc |
| tu | șontâcăiești |
| el / ea | șontâcăiește |
| noi | șontâcăim |
| voi | șontâcăiți |
| ei / ele | șontâcăiesc |
Imperfect
| eu | șontâcăiam |
| tu | șontâcăiai |
| el / ea | șontâcăia |
| noi | șontâcăiam |
| voi | șontâcăiați |
| ei / ele | șontâcăiau |
Perfectul simplu
| eu | șontâcăii |
| tu | șontâcăiși |
| el / ea | șontâcăi |
| noi | șontâcăirăm |
| voi | șontâcăirăți |
| ei / ele | șontâcăiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | șontâcăisem |
| tu | șontâcăiseși |
| el / ea | șontâcăise |
| noi | șontâcăiserăm |
| voi | șontâcăiserăți |
| ei / ele | șontâcăiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să șontâcăiesc |
| tu | să șontâcăiești |
| el / ea | să șontâcăiască |
| noi | să șontâcăim |
| voi | să șontâcăiți |
| ei / ele | să șontâcăiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | șontâcăiește |
| voi | șontâcăiți |
Negativ
| tu | nu nu șontâcăi |
| voi | nu nu șontâcăiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a șontâcăi |
Gerunziu
| — | șontâcăind |
Participiu
| — | șontâcăit |