Conjugation of întârzia
to linger, stay too long Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | întârzii |
| tu | întârzii |
| el / ea | întârzie |
| noi | întârziem |
| voi | întârziați |
| ei / ele | întârzie |
Imperfect
| eu | întârziam |
| tu | întârziai |
| el / ea | întârzia |
| noi | întârziam |
| voi | întârziați |
| ei / ele | întârziau |
Perfectul simplu
| eu | întârziai |
| tu | întârziași |
| el / ea | întârzie |
| noi | întârziarăm |
| voi | întârziarăți |
| ei / ele | întârziară |
Mai mult ca perfectul
| eu | întârziasem |
| tu | întârziaseși |
| el / ea | întârziase |
| noi | întârziaserăm |
| voi | întârziaserăți |
| ei / ele | întârziaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să întârzii |
| tu | să întârzii |
| el / ea | să întârzie |
| noi | să întârziem |
| voi | să întârziați |
| ei / ele | să întârzie |
Imperativ
Afirmativ
| tu | întârzie |
| voi | întârziați |
Negativ
| tu | nu nu întârzia |
| voi | nu nu întârziați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a întârzia |
Gerunziu
| — | întârziind |
Participiu
| — | întârziat |