Conjugation of înființa
to establish Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | înființez |
| tu | înființezi |
| el / ea | înființează |
| noi | înființăm |
| voi | înființați |
| ei / ele | înființează |
Imperfect
| eu | înființam |
| tu | înființai |
| el / ea | înființa |
| noi | înființam |
| voi | înființați |
| ei / ele | înființau |
Perfectul simplu
| eu | înființai |
| tu | înființași |
| el / ea | înființă |
| noi | înființarăm |
| voi | înființarăți |
| ei / ele | înființară |
Mai mult ca perfectul
| eu | înființasem |
| tu | înființaseși |
| el / ea | înființase |
| noi | înființaserăm |
| voi | înființaserăți |
| ei / ele | înființaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să înființez |
| tu | să înființezi |
| el / ea | să înființeze |
| noi | să înființăm |
| voi | să înființați |
| ei / ele | să înființeze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | înființează |
| voi | înființați |
Negativ
| tu | nu nu înființa |
| voi | nu nu înființați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a înființa |
Gerunziu
| — | înființând |
Participiu
| — | înființat |