Conjugation of îndatora
to be obliged to; to come/fall into debt Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | îndatorez |
| tu | îndatorezi |
| el / ea | îndatorează |
| noi | îndatorăm |
| voi | îndatorați |
| ei / ele | îndatorează |
Imperfect
| eu | îndatoram |
| tu | îndatorai |
| el / ea | îndatora |
| noi | îndatoram |
| voi | îndatorați |
| ei / ele | îndatorau |
Perfectul simplu
| eu | îndatorai |
| tu | îndatorași |
| el / ea | îndatoră |
| noi | îndatorarăm |
| voi | îndatorarăți |
| ei / ele | îndatorară |
Mai mult ca perfectul
| eu | îndatorasem |
| tu | îndatoraseși |
| el / ea | îndatorase |
| noi | îndatoraserăm |
| voi | îndatoraserăți |
| ei / ele | îndatoraseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să îndatorez |
| tu | să îndatorezi |
| el / ea | să îndatoreze |
| noi | să îndatorăm |
| voi | să îndatorați |
| ei / ele | să îndatoreze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | îndatorează |
| voi | îndatorați |
Negativ
| tu | nu nu îndatora |
| voi | nu nu îndatorați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a îndatora |
Gerunziu
| — | îndatorând |
Participiu
| — | îndatorat |