Conjugation of încruci
to cross Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | încrucesc |
| tu | încrucești |
| el / ea | încrucește |
| noi | încrucim |
| voi | încruciți |
| ei / ele | încrucesc |
Imperfect
| eu | încruceam |
| tu | încruceai |
| el / ea | încrucea |
| noi | încruceam |
| voi | încruceați |
| ei / ele | încruceau |
Perfectul simplu
| eu | încrucii |
| tu | încruciși |
| el / ea | încruci |
| noi | încrucirăm |
| voi | încrucirăți |
| ei / ele | încruciră |
Mai mult ca perfectul
| eu | încrucisem |
| tu | încruciseși |
| el / ea | încrucise |
| noi | încruciserăm |
| voi | încruciserăți |
| ei / ele | încruciseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să încrucesc |
| tu | să încrucești |
| el / ea | să încrucească |
| noi | să încrucim |
| voi | să încruciți |
| ei / ele | să încrucească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | încrucește |
| voi | încruciți |
Negativ
| tu | nu nu încruci |
| voi | nu nu încruciți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a încruci |
Gerunziu
| — | încrucind |
Participiu
| — | încrucit |