Conjugation of înceta
ɨn.t͡ʃeˈtato suspend, put an end to, break off, discontinue Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | încetez |
| tu | încetezi |
| el / ea | încetează |
| noi | încetăm |
| voi | încetați |
| ei / ele | încetează |
Imperfect
| eu | încetam |
| tu | încetai |
| el / ea | înceta |
| noi | încetam |
| voi | încetați |
| ei / ele | încetau |
Perfectul simplu
| eu | încetai |
| tu | încetași |
| el / ea | încetă |
| noi | încetarăm |
| voi | încetarăți |
| ei / ele | încetară |
Mai mult ca perfectul
| eu | încetasem |
| tu | încetaseși |
| el / ea | încetase |
| noi | încetaserăm |
| voi | încetaserăți |
| ei / ele | încetaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să încetez |
| tu | să încetezi |
| el / ea | să înceteze |
| noi | să încetăm |
| voi | să încetați |
| ei / ele | să înceteze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | încetează |
| voi | încetați |
Negativ
| tu | nu nu înceta |
| voi | nu nu încetați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a înceta |
Gerunziu
| — | încetând |
Participiu
| — | încetat |