Conjugation of împușca
to shoot (hit a victim with a bullet) Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | împușc |
| tu | împuști |
| el / ea | împușcă |
| noi | împușcăm |
| voi | împușcați |
| ei / ele | împușcă |
Imperfect
| eu | împușcam |
| tu | împușcai |
| el / ea | împușca |
| noi | împușcam |
| voi | împușcați |
| ei / ele | împușcau |
Perfectul simplu
| eu | împușcai |
| tu | împușcași |
| el / ea | împușcă |
| noi | împușcarăm |
| voi | împușcarăți |
| ei / ele | împușcară |
Mai mult ca perfectul
| eu | împușcasem |
| tu | împușcaseși |
| el / ea | împușcase |
| noi | împușcaserăm |
| voi | împușcaserăți |
| ei / ele | împușcaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să împușc |
| tu | să împuști |
| el / ea | să împuște |
| noi | să împușcăm |
| voi | să împușcați |
| ei / ele | să împuște |
Imperativ
Afirmativ
| tu | împușcă |
| voi | împușcați |
Negativ
| tu | nu nu împușca |
| voi | nu nu împușcați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a împușca |
Gerunziu
| — | împușcând |
Participiu
| — | împușcat |