Conjugation of împăra
to publish, make known (sense derived from the act of posting information on poles) Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | împărez |
| tu | împărezi |
| el / ea | împărează |
| noi | împărăm |
| voi | împărați |
| ei / ele | împărează |
Imperfect
| eu | împăram |
| tu | împărai |
| el / ea | împăra |
| noi | împăram |
| voi | împărați |
| ei / ele | împărau |
Perfectul simplu
| eu | împărai |
| tu | împărași |
| el / ea | împără |
| noi | împărarăm |
| voi | împărarăți |
| ei / ele | împărară |
Mai mult ca perfectul
| eu | împărasem |
| tu | împăraseși |
| el / ea | împărase |
| noi | împăraserăm |
| voi | împăraserăți |
| ei / ele | împăraseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să împărez |
| tu | să împărezi |
| el / ea | să împăreze |
| noi | să împărăm |
| voi | să împărați |
| ei / ele | să împăreze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | împărează |
| voi | împărați |
Negativ
| tu | nu nu împăra |
| voi | nu nu împărați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a împăra |
Gerunziu
| — | împărând |
Participiu
| — | împărat |