Conjugation of îmbuiba
to stuff, gorge, cram Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | îmbuib |
| tu | îmbuibi |
| el / ea | îmbuibă |
| noi | îmbuibăm |
| voi | îmbuibați |
| ei / ele | îmbuibă |
Imperfect
| eu | îmbuibam |
| tu | îmbuibai |
| el / ea | îmbuiba |
| noi | îmbuibam |
| voi | îmbuibați |
| ei / ele | îmbuibau |
Perfectul simplu
| eu | îmbuibai |
| tu | îmbuibași |
| el / ea | îmbuibă |
| noi | îmbuibarăm |
| voi | îmbuibarăți |
| ei / ele | îmbuibară |
Mai mult ca perfectul
| eu | îmbuibasem |
| tu | îmbuibaseși |
| el / ea | îmbuibase |
| noi | îmbuibaserăm |
| voi | îmbuibaserăți |
| ei / ele | îmbuibaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să îmbuib |
| tu | să îmbuibi |
| el / ea | să îmbuibe |
| noi | să îmbuibăm |
| voi | să îmbuibați |
| ei / ele | să îmbuibe |
Imperativ
Afirmativ
| tu | îmbuibă |
| voi | îmbuibați |
Negativ
| tu | nu nu îmbuiba |
| voi | nu nu îmbuibați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a îmbuiba |
Gerunziu
| — | îmbuibând |
Participiu
| — | îmbuibat |