Conjugation of îmbuna
to placate, conciliate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | îmbunez |
| tu | îmbunezi |
| el / ea | îmbunează |
| noi | îmbunăm |
| voi | îmbunați |
| ei / ele | îmbunează |
Imperfect
| eu | îmbunam |
| tu | îmbunai |
| el / ea | îmbuna |
| noi | îmbunam |
| voi | îmbunați |
| ei / ele | îmbunau |
Perfectul simplu
| eu | îmbunai |
| tu | îmbunași |
| el / ea | îmbună |
| noi | îmbunarăm |
| voi | îmbunarăți |
| ei / ele | îmbunară |
Mai mult ca perfectul
| eu | îmbunasem |
| tu | îmbunaseși |
| el / ea | îmbunase |
| noi | îmbunaserăm |
| voi | îmbunaserăți |
| ei / ele | îmbunaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să îmbunez |
| tu | să îmbunezi |
| el / ea | să îmbuneze |
| noi | să îmbunăm |
| voi | să îmbunați |
| ei / ele | să îmbuneze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | îmbunează |
| voi | îmbunați |
Negativ
| tu | nu nu îmbuna |
| voi | nu nu îmbunați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a îmbuna |
Gerunziu
| — | îmbunând |
Participiu
| — | îmbunat |