Conjugation of îmbrânci
to push (hard) Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | îmbrâncesc |
| tu | îmbrâncești |
| el / ea | îmbrâncește |
| noi | îmbrâncim |
| voi | îmbrânciți |
| ei / ele | îmbrâncesc |
Imperfect
| eu | îmbrânceam |
| tu | îmbrânceai |
| el / ea | îmbrâncea |
| noi | îmbrânceam |
| voi | îmbrânceați |
| ei / ele | îmbrânceau |
Perfectul simplu
| eu | îmbrâncii |
| tu | îmbrânciși |
| el / ea | îmbrânci |
| noi | îmbrâncirăm |
| voi | îmbrâncirăți |
| ei / ele | îmbrânciră |
Mai mult ca perfectul
| eu | îmbrâncisem |
| tu | îmbrânciseși |
| el / ea | îmbrâncise |
| noi | îmbrânciserăm |
| voi | îmbrânciserăți |
| ei / ele | îmbrânciseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să îmbrâncesc |
| tu | să îmbrâncești |
| el / ea | să îmbrâncească |
| noi | să îmbrâncim |
| voi | să îmbrânciți |
| ei / ele | să îmbrâncească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | îmbrâncește |
| voi | îmbrânciți |
Negativ
| tu | nu nu îmbrânci |
| voi | nu nu îmbrânciți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a îmbrânci |
Gerunziu
| — | îmbrâncind |
Participiu
| — | îmbrâncit |