Conjugation of vlădui
to rule Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | vlăduiesc |
| tu | vlăduiești |
| el / ea | vlăduiește |
| noi | vlăduim |
| voi | vlăduiți |
| ei / ele | vlăduiesc |
Imperfect
| eu | vlăduiam |
| tu | vlăduiai |
| el / ea | vlăduia |
| noi | vlăduiam |
| voi | vlăduiați |
| ei / ele | vlăduiau |
Perfectul simplu
| eu | vlăduii |
| tu | vlăduiși |
| el / ea | vlădui |
| noi | vlăduirăm |
| voi | vlăduirăți |
| ei / ele | vlăduiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | vlăduisem |
| tu | vlăduiseși |
| el / ea | vlăduise |
| noi | vlăduiserăm |
| voi | vlăduiserăți |
| ei / ele | vlăduiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să vlăduiesc |
| tu | să vlăduiești |
| el / ea | să vlăduiască |
| noi | să vlăduim |
| voi | să vlăduiți |
| ei / ele | să vlăduiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | vlăduiește |
| voi | vlăduiți |
Negativ
| tu | nu nu vlădui |
| voi | nu nu vlăduiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a vlădui |
Gerunziu
| — | vlăduind |
Participiu
| — | vlăduit |