Conjugation of vecui
to inhabit for a long time Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | vecuiesc |
| tu | vecuiești |
| el / ea | vecuiește |
| noi | vecuim |
| voi | vecuiți |
| ei / ele | vecuiesc |
Imperfect
| eu | vecuiam |
| tu | vecuiai |
| el / ea | vecuia |
| noi | vecuiam |
| voi | vecuiați |
| ei / ele | vecuiau |
Perfectul simplu
| eu | vecuii |
| tu | vecuiși |
| el / ea | vecui |
| noi | vecuirăm |
| voi | vecuirăți |
| ei / ele | vecuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | vecuisem |
| tu | vecuiseși |
| el / ea | vecuise |
| noi | vecuiserăm |
| voi | vecuiserăți |
| ei / ele | vecuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să vecuiesc |
| tu | să vecuiești |
| el / ea | să vecuiască |
| noi | să vecuim |
| voi | să vecuiți |
| ei / ele | să vecuiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | vecuiește |
| voi | vecuiți |
Negativ
| tu | nu nu vecui |
| voi | nu nu vecuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a vecui |
Gerunziu
| — | vecuind |
Participiu
| — | vecuit |