Indicativ
Prezent
| eu | urăsc |
| tu | urăști |
| el / ea | urăște |
| noi | urâm |
| voi | urâți |
| ei / ele | urăsc |
Imperfect
| eu | uram |
| tu | urai |
| el / ea | ura |
| noi | uram |
| voi | urați |
| ei / ele | urau |
Perfectul simplu
| eu | urâi |
| tu | urâși |
| el / ea | urî |
| noi | urârăm |
| voi | urârăți |
| ei / ele | urâră |
Mai mult ca perfectul
| eu | urâsem |
| tu | urâseși |
| el / ea | urâse |
| noi | urâserăm |
| voi | urâserăți |
| ei / ele | urâseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să urăsc |
| tu | să urăști |
| el / ea | să urască |
| noi | să urâm |
| voi | să urâți |
| ei / ele | să urască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | urăște |
| voi | urâți |
Negativ
| tu | nu nu urî |
| voi | nu nu urâți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a urî |
Gerunziu
| — | urând |
Participiu
| — | urât |