Conjugation of tumăni
to confuse, to bewilder Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | tumănesc |
| tu | tumănești |
| el / ea | tumănește |
| noi | tumănim |
| voi | tumăniți |
| ei / ele | tumănesc |
Imperfect
| eu | tumăneam |
| tu | tumăneai |
| el / ea | tumănea |
| noi | tumăneam |
| voi | tumăneați |
| ei / ele | tumăneau |
Perfectul simplu
| eu | tumănii |
| tu | tumăniși |
| el / ea | tumăni |
| noi | tumănirăm |
| voi | tumănirăți |
| ei / ele | tumăniră |
Mai mult ca perfectul
| eu | tumănisem |
| tu | tumăniseși |
| el / ea | tumănise |
| noi | tumăniserăm |
| voi | tumăniserăți |
| ei / ele | tumăniseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să tumănesc |
| tu | să tumănești |
| el / ea | să tumănească |
| noi | să tumănim |
| voi | să tumăniți |
| ei / ele | să tumănească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | tumănește |
| voi | tumăniți |
Negativ
| tu | nu nu tumăni |
| voi | nu nu tumăniți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a tumăni |
Gerunziu
| — | tumănind |
Participiu
| — | tumănit |