Conjugation of trâmbița
to trumpet Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | trâmbițez |
| tu | trâmbițezi |
| el / ea | trâmbițează |
| noi | trâmbițăm |
| voi | trâmbițați |
| ei / ele | trâmbițează |
Imperfect
| eu | trâmbițam |
| tu | trâmbițai |
| el / ea | trâmbița |
| noi | trâmbițam |
| voi | trâmbițați |
| ei / ele | trâmbițau |
Perfectul simplu
| eu | trâmbițai |
| tu | trâmbițași |
| el / ea | trâmbiță |
| noi | trâmbițarăm |
| voi | trâmbițarăți |
| ei / ele | trâmbițară |
Mai mult ca perfectul
| eu | trâmbițasem |
| tu | trâmbițaseși |
| el / ea | trâmbițase |
| noi | trâmbițaserăm |
| voi | trâmbițaserăți |
| ei / ele | trâmbițaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să trâmbițez |
| tu | să trâmbițezi |
| el / ea | să trâmbițeze |
| noi | să trâmbițăm |
| voi | să trâmbițați |
| ei / ele | să trâmbițeze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | trâmbițează |
| voi | trâmbițați |
Negativ
| tu | nu nu trâmbița |
| voi | nu nu trâmbițați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a trâmbița |
Gerunziu
| — | trâmbițând |
Participiu
| — | trâmbițat |