Conjugation of surprinde
to surprise Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | surprind |
| tu | surprinzi |
| el / ea | surprinde |
| noi | surprindem |
| voi | surprindeți |
| ei / ele | surprind |
Imperfect
| eu | surprindeam |
| tu | surprindeai |
| el / ea | surprindea |
| noi | surprindeam |
| voi | surprindeați |
| ei / ele | surprindeau |
Perfectul simplu
| eu | surprinsei |
| tu | surprinseși |
| el / ea | surprinse |
| noi | surprinserăm |
| voi | surprinserăți |
| ei / ele | surprinseră |
Mai mult ca perfectul
| eu | surprinsesem |
| tu | surprinseseși |
| el / ea | surprinsese |
| noi | surprinseserăm |
| voi | surprinseserăți |
| ei / ele | surprinseseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să surprind |
| tu | să surprinzi |
| el / ea | să surprindă |
| noi | să surprindem |
| voi | să surprindeți |
| ei / ele | să surprindă |
Imperativ
Afirmativ
| tu | surprinde |
| voi | surprindeți |
Negativ
| tu | nu nu surprinde |
| voi | nu nu surprindeți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a surprinde |
Gerunziu
| — | surprinzând |
Participiu
| — | surprins |