Conjugation of surghiuni
to exile, banish, relegate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | surghiunesc |
| tu | surghiunești |
| el / ea | surghiunește |
| noi | surghiunim |
| voi | surghiuniți |
| ei / ele | surghiunesc |
Imperfect
| eu | surghiuneam |
| tu | surghiuneai |
| el / ea | surghiunea |
| noi | surghiuneam |
| voi | surghiuneați |
| ei / ele | surghiuneau |
Perfectul simplu
| eu | surghiunii |
| tu | surghiuniși |
| el / ea | surghiuni |
| noi | surghiunirăm |
| voi | surghiunirăți |
| ei / ele | surghiuniră |
Mai mult ca perfectul
| eu | surghiunisem |
| tu | surghiuniseși |
| el / ea | surghiunise |
| noi | surghiuniserăm |
| voi | surghiuniserăți |
| ei / ele | surghiuniseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să surghiunesc |
| tu | să surghiunești |
| el / ea | să surghiunească |
| noi | să surghiunim |
| voi | să surghiuniți |
| ei / ele | să surghiunească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | surghiunește |
| voi | surghiuniți |
Negativ
| tu | nu nu surghiuni |
| voi | nu nu surghiuniți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a surghiuni |
Gerunziu
| — | surghiunind |
Participiu
| — | surghiunit |