Conjugation of supura
to suppurate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | supurez |
| tu | supurezi |
| el / ea | supurează |
| noi | supurăm |
| voi | supurați |
| ei / ele | supurează |
Imperfect
| eu | supuram |
| tu | supurai |
| el / ea | supura |
| noi | supuram |
| voi | supurați |
| ei / ele | supurau |
Perfectul simplu
| eu | supurai |
| tu | supurași |
| el / ea | supură |
| noi | supurarăm |
| voi | supurarăți |
| ei / ele | supurară |
Mai mult ca perfectul
| eu | supurasem |
| tu | supuraseși |
| el / ea | supurase |
| noi | supuraserăm |
| voi | supuraserăți |
| ei / ele | supuraseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să supurez |
| tu | să supurezi |
| el / ea | să supureze |
| noi | să supurăm |
| voi | să supurați |
| ei / ele | să supureze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | supurează |
| voi | supurați |
Negativ
| tu | nu nu supura |
| voi | nu nu supurați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a supura |
Gerunziu
| — | supurând |
Participiu
| — | supurat |