Conjugation of suplini
to stand in, to replace temporarily Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | suplinesc |
| tu | suplinești |
| el / ea | suplinește |
| noi | suplinim |
| voi | supliniți |
| ei / ele | suplinesc |
Imperfect
| eu | suplineam |
| tu | suplineai |
| el / ea | suplinea |
| noi | suplineam |
| voi | suplineați |
| ei / ele | suplineau |
Perfectul simplu
| eu | suplinii |
| tu | supliniși |
| el / ea | suplini |
| noi | suplinirăm |
| voi | suplinirăți |
| ei / ele | supliniră |
Mai mult ca perfectul
| eu | suplinisem |
| tu | supliniseși |
| el / ea | suplinise |
| noi | supliniserăm |
| voi | supliniserăți |
| ei / ele | supliniseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să suplinesc |
| tu | să suplinești |
| el / ea | să suplinească |
| noi | să suplinim |
| voi | să supliniți |
| ei / ele | să suplinească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | suplinește |
| voi | supliniți |
Negativ
| tu | nu nu suplini |
| voi | nu nu supliniți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a suplini |
Gerunziu
| — | suplinind |
Participiu
| — | suplinit |