Conjugation of spicui
to glean Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | spicuiesc |
| tu | spicuiești |
| el / ea | spicuiește |
| noi | spicuim |
| voi | spicuiți |
| ei / ele | spicuiesc |
Imperfect
| eu | spicuiam |
| tu | spicuiai |
| el / ea | spicuia |
| noi | spicuiam |
| voi | spicuiați |
| ei / ele | spicuiau |
Perfectul simplu
| eu | spicuii |
| tu | spicuiși |
| el / ea | spicui |
| noi | spicuirăm |
| voi | spicuirăți |
| ei / ele | spicuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | spicuisem |
| tu | spicuiseși |
| el / ea | spicuise |
| noi | spicuiserăm |
| voi | spicuiserăți |
| ei / ele | spicuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să spicuiesc |
| tu | să spicuiești |
| el / ea | să spicuiască |
| noi | să spicuim |
| voi | să spicuiți |
| ei / ele | să spicuiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | spicuiește |
| voi | spicuiți |
Negativ
| tu | nu nu spicui |
| voi | nu nu spicuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a spicui |
Gerunziu
| — | spicuind |
Participiu
| — | spicuit |