Conjugation of sfârcui
to whip Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | sfârcui |
| tu | sfârcui |
| el / ea | sfârcuie |
| noi | sfârcuim |
| voi | sfârcuiți |
| ei / ele | sfârcuie |
Imperfect
| eu | sfârcuiam |
| tu | sfârcuiai |
| el / ea | sfârcuia |
| noi | sfârcuiam |
| voi | sfârcuiați |
| ei / ele | sfârcuiau |
Perfectul simplu
| eu | sfârcuii |
| tu | sfârcuiși |
| el / ea | sfârcui |
| noi | sfârcuirăm |
| voi | sfârcuirăți |
| ei / ele | sfârcuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | sfârcuisem |
| tu | sfârcuiseși |
| el / ea | sfârcuise |
| noi | sfârcuiserăm |
| voi | sfârcuiserăți |
| ei / ele | sfârcuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să sfârcui |
| tu | să sfârcui |
| el / ea | să sfârcuie |
| noi | să sfârcuim |
| voi | să sfârcuiți |
| ei / ele | să sfârcuie |
Imperativ
Afirmativ
| tu | sfârcuie |
| voi | sfârcuiți |
Negativ
| tu | nu nu sfârcui |
| voi | nu nu sfârcuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a sfârcui |
Gerunziu
| — | sfârcuind |
Participiu
| — | sfârcuit |