Conjugation of sculă
[skuˈlə]third-person singular simple perfect indicative of scula Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | scol |
| tu | scoli |
| el / ea | scoală |
| noi | sculăm |
| voi | sculați |
| ei / ele | scoală |
Imperfect
| eu | sculam |
| tu | sculai |
| el / ea | scula |
| noi | sculam |
| voi | sculați |
| ei / ele | sculau |
Perfectul simplu
| eu | sculai |
| tu | sculași |
| el / ea | sculă |
| noi | scularăm |
| voi | scularăți |
| ei / ele | sculară |
Mai mult ca perfectul
| eu | sculasem |
| tu | sculaseși |
| el / ea | sculase |
| noi | sculaserăm |
| voi | sculaserăți |
| ei / ele | sculaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să scol |
| tu | să scoli |
| el / ea | să scoale |
| noi | să sculăm |
| voi | să sculați |
| ei / ele | să scoale |
Imperativ
Afirmativ
| tu | scoală |
| voi | sculați |
Negativ
| tu | nu nu scula |
| voi | nu nu sculați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a scula |
Gerunziu
| — | sculând |
Participiu
| — | sculat |