Conjugation of ruga
ruˈɡathird-person singular simple perfect indicative of ruga Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | rog |
| tu | rogi |
| el / ea | roagă |
| noi | rugăm |
| voi | rugați |
| ei / ele | roagă |
Imperfect
| eu | rugam |
| tu | rugai |
| el / ea | ruga |
| noi | rugam |
| voi | rugați |
| ei / ele | rugau |
Perfectul simplu
| eu | rugai |
| tu | rugași |
| el / ea | rugă |
| noi | rugarăm |
| voi | rugarăți |
| ei / ele | rugară |
Mai mult ca perfectul
| eu | rugasem |
| tu | rugaseși |
| el / ea | rugase |
| noi | rugaserăm |
| voi | rugaserăți |
| ei / ele | rugaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să rog |
| tu | să rogi |
| el / ea | să roage |
| noi | să rugăm |
| voi | să rugați |
| ei / ele | să roage |
Imperativ
Afirmativ
| tu | roagă |
| voi | rugați |
Negativ
| tu | nu nu ruga |
| voi | nu nu rugați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a ruga |
Gerunziu
| — | rugând |
Participiu
| — | rugat |