Conjugation of rostui
to order Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | rostuiesc |
| tu | rostuiești |
| el / ea | rostuiește |
| noi | rostuim |
| voi | rostuiți |
| ei / ele | rostuiesc |
Imperfect
| eu | rostuiam |
| tu | rostuiai |
| el / ea | rostuia |
| noi | rostuiam |
| voi | rostuiați |
| ei / ele | rostuiau |
Perfectul simplu
| eu | rostuii |
| tu | rostuiși |
| el / ea | rostui |
| noi | rostuirăm |
| voi | rostuirăți |
| ei / ele | rostuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | rostuisem |
| tu | rostuiseși |
| el / ea | rostuise |
| noi | rostuiserăm |
| voi | rostuiserăți |
| ei / ele | rostuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să rostuiesc |
| tu | să rostuiești |
| el / ea | să rostuiască |
| noi | să rostuim |
| voi | să rostuiți |
| ei / ele | să rostuiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | rostuiește |
| voi | rostuiți |
Negativ
| tu | nu nu rostui |
| voi | nu nu rostuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a rostui |
Gerunziu
| — | rostuind |
Participiu
| — | rostuit |