Indicativ
Prezent
| eu | românesc |
| tu | românești |
| el / ea | românește |
| noi | românim |
| voi | româniți |
| ei / ele | românesc |
Imperfect
| eu | româneam |
| tu | româneai |
| el / ea | românea |
| noi | româneam |
| voi | româneați |
| ei / ele | româneau |
Perfectul simplu
| eu | românii |
| tu | româniși |
| el / ea | români |
| noi | românirăm |
| voi | românirăți |
| ei / ele | româniră |
Mai mult ca perfectul
| eu | românisem |
| tu | româniseși |
| el / ea | românise |
| noi | româniserăm |
| voi | româniserăți |
| ei / ele | româniseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să românesc |
| tu | să românești |
| el / ea | să românească |
| noi | să românim |
| voi | să româniți |
| ei / ele | să românească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | românește |
| voi | româniți |
Negativ
| tu | nu nu români |
| voi | nu nu româniți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a români |
Gerunziu
| — | românind |
Participiu
| — | românit |