Conjugation of retălmăci
to retranslate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | retălmăcesc |
| tu | retălmăcești |
| el / ea | retălmăcește |
| noi | retălmăcim |
| voi | retălmăciți |
| ei / ele | retălmăcesc |
Imperfect
| eu | retălmăceam |
| tu | retălmăceai |
| el / ea | retălmăcea |
| noi | retălmăceam |
| voi | retălmăceați |
| ei / ele | retălmăceau |
Perfectul simplu
| eu | retălmăcii |
| tu | retălmăciși |
| el / ea | retălmăci |
| noi | retălmăcirăm |
| voi | retălmăcirăți |
| ei / ele | retălmăciră |
Mai mult ca perfectul
| eu | retălmăcisem |
| tu | retălmăciseși |
| el / ea | retălmăcise |
| noi | retălmăciserăm |
| voi | retălmăciserăți |
| ei / ele | retălmăciseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să retălmăcesc |
| tu | să retălmăcești |
| el / ea | să retălmăcească |
| noi | să retălmăcim |
| voi | să retălmăciți |
| ei / ele | să retălmăcească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | retălmăcește |
| voi | retălmăciți |
Negativ
| tu | nu nu retălmăci |
| voi | nu nu retălmăciți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a retălmăci |
Gerunziu
| — | retălmăcind |
Participiu
| — | retălmăcit |