Conjugation of repeți
re.peˈt͡sisecond-person singular present indicative/subjunctive of repeta Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | repețesc |
| tu | repețești |
| el / ea | repețește |
| noi | repețim |
| voi | repețiți |
| ei / ele | repețesc |
Imperfect
| eu | repețeam |
| tu | repețeai |
| el / ea | repețea |
| noi | repețeam |
| voi | repețeați |
| ei / ele | repețeau |
Perfectul simplu
| eu | repeții |
| tu | repețiși |
| el / ea | repeți |
| noi | repețirăm |
| voi | repețirăți |
| ei / ele | repețiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | repețisem |
| tu | repețiseși |
| el / ea | repețise |
| noi | repețiserăm |
| voi | repețiserăți |
| ei / ele | repețiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să repețesc |
| tu | să repețești |
| el / ea | să repețească |
| noi | să repețim |
| voi | să repețiți |
| ei / ele | să repețească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | repețește |
| voi | repețiți |
Negativ
| tu | nu nu repeți |
| voi | nu nu repețiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a repeți |
Gerunziu
| — | repețind |
Participiu
| — | repețit |