Conjugation of reivi
to reappear Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | reivesc |
| tu | reivești |
| el / ea | reivește |
| noi | reivim |
| voi | reiviți |
| ei / ele | reivesc |
Imperfect
| eu | reiveam |
| tu | reiveai |
| el / ea | reivea |
| noi | reiveam |
| voi | reiveați |
| ei / ele | reiveau |
Perfectul simplu
| eu | reivii |
| tu | reiviși |
| el / ea | reivi |
| noi | reivirăm |
| voi | reivirăți |
| ei / ele | reiviră |
Mai mult ca perfectul
| eu | reivisem |
| tu | reiviseși |
| el / ea | reivise |
| noi | reiviserăm |
| voi | reiviserăți |
| ei / ele | reiviseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să reivesc |
| tu | să reivești |
| el / ea | să reivească |
| noi | să reivim |
| voi | să reiviți |
| ei / ele | să reivească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | reivește |
| voi | reiviți |
Negativ
| tu | nu nu reivi |
| voi | nu nu reiviți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a reivi |
Gerunziu
| — | reivind |
Participiu
| — | reivit |