Conjugation of reduplica
to reduplicate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | reduplic |
| tu | reduplici |
| el / ea | reduplică |
| noi | reduplicăm |
| voi | reduplicați |
| ei / ele | reduplică |
Imperfect
| eu | reduplicam |
| tu | reduplicai |
| el / ea | reduplica |
| noi | reduplicam |
| voi | reduplicați |
| ei / ele | reduplicau |
Perfectul simplu
| eu | reduplicai |
| tu | reduplicași |
| el / ea | reduplică |
| noi | reduplicarăm |
| voi | reduplicarăți |
| ei / ele | reduplicară |
Mai mult ca perfectul
| eu | reduplicasem |
| tu | reduplicaseși |
| el / ea | reduplicase |
| noi | reduplicaserăm |
| voi | reduplicaserăți |
| ei / ele | reduplicaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să reduplic |
| tu | să reduplici |
| el / ea | să reduplice |
| noi | să reduplicăm |
| voi | să reduplicați |
| ei / ele | să reduplice |
Imperativ
Afirmativ
| tu | reduplică |
| voi | reduplicați |
Negativ
| tu | nu nu reduplica |
| voi | nu nu reduplicați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a reduplica |
Gerunziu
| — | reduplicând |
Participiu
| — | reduplicat |