Conjugation of realța
to raise again, to reraise Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | realț |
| tu | realți |
| el / ea | realță |
| noi | realțăm |
| voi | realțați |
| ei / ele | realță |
Imperfect
| eu | realțam |
| tu | realțai |
| el / ea | realța |
| noi | realțam |
| voi | realțați |
| ei / ele | realțau |
Perfectul simplu
| eu | realțai |
| tu | realțași |
| el / ea | realță |
| noi | realțarăm |
| voi | realțarăți |
| ei / ele | realțară |
Mai mult ca perfectul
| eu | realțasem |
| tu | realțaseși |
| el / ea | realțase |
| noi | realțaserăm |
| voi | realțaserăți |
| ei / ele | realțaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să realț |
| tu | să realți |
| el / ea | să realțe |
| noi | să realțăm |
| voi | să realțați |
| ei / ele | să realțe |
Imperativ
Afirmativ
| tu | realță |
| voi | realțați |
Negativ
| tu | nu nu realța |
| voi | nu nu realțați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a realța |
Gerunziu
| — | realțând |
Participiu
| — | realțat |