Conjugation of răzbi
to break through Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | răzbesc |
| tu | răzbești |
| el / ea | răzbește |
| noi | răzbim |
| voi | răzbiți |
| ei / ele | răzbesc |
Imperfect
| eu | răzbeam |
| tu | răzbeai |
| el / ea | răzbea |
| noi | răzbeam |
| voi | răzbeați |
| ei / ele | răzbeau |
Perfectul simplu
| eu | răzbii |
| tu | răzbiși |
| el / ea | răzbi |
| noi | răzbirăm |
| voi | răzbirăți |
| ei / ele | răzbiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | răzbisem |
| tu | răzbiseși |
| el / ea | răzbise |
| noi | răzbiserăm |
| voi | răzbiserăți |
| ei / ele | răzbiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să răzbesc |
| tu | să răzbești |
| el / ea | să răzbească |
| noi | să răzbim |
| voi | să răzbiți |
| ei / ele | să răzbească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | răzbește |
| voi | răzbiți |
Negativ
| tu | nu nu răzbi |
| voi | nu nu răzbiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a răzbi |
Gerunziu
| — | răzbind |
Participiu
| — | răzbit |