Conjugation of răsști
to know very well Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | răsșt |
| tu | răsști |
| el / ea | răsște |
| noi | răsștim |
| voi | răsștiți |
| ei / ele | răsșt |
Imperfect
| eu | răsșteam |
| tu | răsșteai |
| el / ea | răsștea |
| noi | răsșteam |
| voi | răsșteați |
| ei / ele | răsșteau |
Perfectul simplu
| eu | răsștii |
| tu | răsștiși |
| el / ea | răsști |
| noi | răsștirăm |
| voi | răsștirăți |
| ei / ele | răsștiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | răsștisem |
| tu | răsștiseși |
| el / ea | răsștise |
| noi | răsștiserăm |
| voi | răsștiserăți |
| ei / ele | răsștiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să răsșt |
| tu | să răsști |
| el / ea | să răsștă |
| noi | să răsștim |
| voi | să răsștiți |
| ei / ele | să răsștă |
Imperativ
Afirmativ
| tu | răsște |
| voi | răsștiți |
Negativ
| tu | nu nu răsști |
| voi | nu nu răsștiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a răsști |
Gerunziu
| — | răsștind |
Participiu
| — | răsștit |