Conjugation of răpune
to kill, slay, destroy Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | răpun |
| tu | răpui |
| el / ea | răpune |
| noi | răpunem |
| voi | răpuneți |
| ei / ele | răpun |
Imperfect
| eu | răpuneam |
| tu | răpuneai |
| el / ea | răpunea |
| noi | răpuneam |
| voi | răpuneați |
| ei / ele | răpuneau |
Perfectul simplu
| eu | răpusei |
| tu | răpuseși |
| el / ea | răpuse |
| noi | răpuserăm |
| voi | răpuserăți |
| ei / ele | răpuseră |
Mai mult ca perfectul
| eu | răpusesem |
| tu | răpuseseși |
| el / ea | răpusese |
| noi | răpuseserăm |
| voi | răpuseserăți |
| ei / ele | răpuseseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să răpun |
| tu | să răpui |
| el / ea | să răpună |
| noi | să răpunem |
| voi | să răpuneți |
| ei / ele | să răpună |
Imperativ
Afirmativ
| tu | răpune |
| voi | răpuneți |
Negativ
| tu | nu nu răpune |
| voi | nu nu răpuneți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a răpune |
Gerunziu
| — | răpunând |
Participiu
| — | răpus |