Conjugation of pritoci
to transfuse Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | pritocesc |
| tu | pritocești |
| el / ea | pritocește |
| noi | pritocim |
| voi | pritociți |
| ei / ele | pritocesc |
Imperfect
| eu | pritoceam |
| tu | pritoceai |
| el / ea | pritocea |
| noi | pritoceam |
| voi | pritoceați |
| ei / ele | pritoceau |
Perfectul simplu
| eu | pritocii |
| tu | pritociși |
| el / ea | pritoci |
| noi | pritocirăm |
| voi | pritocirăți |
| ei / ele | pritociră |
Mai mult ca perfectul
| eu | pritocisem |
| tu | pritociseși |
| el / ea | pritocise |
| noi | pritociserăm |
| voi | pritociserăți |
| ei / ele | pritociseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să pritocesc |
| tu | să pritocești |
| el / ea | să pritocească |
| noi | să pritocim |
| voi | să pritociți |
| ei / ele | să pritocească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | pritocește |
| voi | pritociți |
Negativ
| tu | nu nu pritoci |
| voi | nu nu pritociți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a pritoci |
Gerunziu
| — | pritocind |
Participiu
| — | pritocit |