Conjugation of povățui
to counsel Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | povățuiesc |
| tu | povățuiești |
| el / ea | povățuiește |
| noi | povățuim |
| voi | povățuiți |
| ei / ele | povățuiesc |
Imperfect
| eu | povățuiam |
| tu | povățuiai |
| el / ea | povățuia |
| noi | povățuiam |
| voi | povățuiați |
| ei / ele | povățuiau |
Perfectul simplu
| eu | povățuii |
| tu | povățuiși |
| el / ea | povățui |
| noi | povățuirăm |
| voi | povățuirăți |
| ei / ele | povățuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | povățuisem |
| tu | povățuiseși |
| el / ea | povățuise |
| noi | povățuiserăm |
| voi | povățuiserăți |
| ei / ele | povățuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să povățuiesc |
| tu | să povățuiești |
| el / ea | să povățuiască |
| noi | să povățuim |
| voi | să povățuiți |
| ei / ele | să povățuiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | povățuiește |
| voi | povățuiți |
Negativ
| tu | nu nu povățui |
| voi | nu nu povățuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a povățui |
Gerunziu
| — | povățuind |
Participiu
| — | povățuit |