Conjugation of plescăi
to eat noisily Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | plescăi |
| tu | plescăi |
| el / ea | plescăie |
| noi | plescăim |
| voi | plescăiți |
| ei / ele | plescăie |
Imperfect
| eu | plescăiam |
| tu | plescăiai |
| el / ea | plescăia |
| noi | plescăiam |
| voi | plescăiați |
| ei / ele | plescăiau |
Perfectul simplu
| eu | plescăii |
| tu | plescăiși |
| el / ea | plescăi |
| noi | plescăirăm |
| voi | plescăirăți |
| ei / ele | plescăiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | plescăisem |
| tu | plescăiseși |
| el / ea | plescăise |
| noi | plescăiserăm |
| voi | plescăiserăți |
| ei / ele | plescăiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să plescăi |
| tu | să plescăi |
| el / ea | să plescăie |
| noi | să plescăim |
| voi | să plescăiți |
| ei / ele | să plescăie |
Imperativ
Afirmativ
| tu | plescăie |
| voi | plescăiți |
Negativ
| tu | nu nu plescăi |
| voi | nu nu plescăiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a plescăi |
Gerunziu
| — | plescăind |
Participiu
| — | plescăit |